Stiglitz: măsurile de austeritate europene toarnă gaz pe focul crizei

preluare Adevarul, 9 mai 2012

http://www.adevarul.ro/financiar/business_extern/Stiglitz-_masurile_de_austeritate_europene_toarna_gaz_pe_focul_crizei_0_697130424.html

Joseph E. Stiglitz: austeritatea nu reprezintă o soluție

Stiglitz consideră că măsurile de austeritate propuse de Uniunea Europeană și instituțiile financiare internaționale ca soluție la criza datoriilor suverane vor avea ca rezultat exacerbarea crizei datoriilor suverane.





Într-un editorial publicat pe portalul project-syndicate.org, Joseph E. Stiglitz, laureatul premiului nobel pentru economie, critică dur măsurile de austeritate propuse de Uniunea Europeană și instituțiile financiare internaționale, precum și lipsa de viziune a liderilor lumii financiare, principalii responsabili pentru criza actuală. Pentru Stiglitz, credința acestora că încrederea piețelor va fi recâștigată și economia globală va fi redresată în condițiile în care economiile aflate în criză se afundă în recesiune iar austeritatea lovește în consum și producție, provocând creșterea șomajului, este nejustificată.



Nevoia urgentă de soluții alternative



Laureatul premiului Nobel pentru economie consideră că timpul nu este încă pierdut pentru a lua în considerare soluții alternative. Unele țări, precum Germania, aflate într-o situație economică mai bună, mai au loc pentru manevre fiscale. O expansiune echilibrată a taxelor și cheltuielilor guvernamentale stimulează economia, consideră Stiglitz. Dacă acest program este bine conceput (taxarea averilor, combinată cu investiții în educație), creșterea produsului intern brut și reducerea șomajului ar fi semnificativă.



Europa însăși, nu se află într-o situație fiscală disperată, rata datoriei raportată la PIB fiind comparabilă cu cea a Statelor Unite. Stiglitz susține că, la fel ca și în cazul Statelor Unite, Uniunea Europeană trebuie să devină mai mult decât suma statelor membre. Dacă Banca Centrală Europeană ar putea să se împrumute și să reîmprumute statele membre, costurile finanțării datoriei europene ar scădea, fapt care ar permite cheltuieli de stimulare a creșterii economice și a angajărilor.



Diagnostic greșit



Obsesia europeană pentru măsuri de austeritate este, în opinia lui Stiglitz, rezultatul unui diagnostic greșit al problemelor. Grecia a cheltuit peste măsură, dar Spania și Irlanda aveau surplus fiscal și o rată scăzută a datoriei raportată la PIB înainte de criză. În aceste condiții, austeritatea este contraproductivă. Indiferent dacă problemele europene sunt temporare sau fundamentale, zona euro fiind considerată departe de a fi o uniune monetară „optimă” iar competiția fiscală într-o zonă a liberului schimb și a liberei circulații putând să erodeze un stat viabil, austeritatea nu va face altceva decât să agraveze dezechilibrele.



Drept consecință a austerității, Stiglitz prevede că avuția cea mai valoroasă a regiunii economice, capitalul uman, va fi irosită în coninuare, dacă nu chiar distrusă. Tineretul va fi, în continuare, privat de șansele de a obține o slujbă decentă, iar șomajul în rândul tinerilor va depăși rata deja enormă în unele țări, de 50%, provocând alienarea acestora. Tinerețea este perioada de timp în care aptitudinile se dezvoltă; în condițiile de austeritate, aptitudinile tinerilor europeni se vor atrofia, avertizează laureatul premiului Nobel.



Suferințele Europei, în special ale tinerilor și ale celor săraci, sunt inutile, consideră Stiglitz. Acesta îi îndeamnă pe liderii europeni să renunțe la austeritate și să implementeze soluții alternative, orice întârziere fiind extrem de costisitoare.