"La ce bun poetul în vreme de secetă? Să cânte ploiele atunci cînd avem cea mai mare nevoie de ele, cînd ne lipsesc şi ne dor, (...) când amintirile au gust de eroare şi speranţa e un cuvânt dificil. (...) şi cel ce cântă ploile riscă să fie dispreţuit şi lovit pentru nebunia şi curajul său care cântă ploile, care cântă torentele, când oamenii ridicând braţele rămân răstigniţi în aer ca pe dealul Golgotei. (...) şi mă interesează mai puţin dacă aşa ceva se poate numi înţelepciune, câtă vreme voi găsi în ceea ce simt logica de care am nevoie."
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu